duminică, 21 ianuarie 2007

umbre...

Am avut un vis [unul dintre cele 3~4 pe care le mai retin.. intr-un an de zile]. Si a fost un vis simplu, usor...

Se facea ca merg pe o strada mare..., lunga si lata. Pe masura ce mergeam, de-oparte si de alta a strazii , vedeam tot felul de lucruri.. O gradina de fantani, o piata, un bazar, o biblioteca imensa, o scoala sau liceu , o alta cladire care era in ceata, niste case iar pe cealalta parte niste blocuri... o piata iar pe partea celalta o gradina de flori, o cladire moderna, un depozit, mai multe cafenele, baruri .. si tot asa...

Si tot asa, pe masura ce mergeam.. vedeam tot felul de oameni. Copii, femei, batrani, barbati... Ocazional, aveau si animale de companie. Erau linistiti, mergeau usor.. intr-o directie sau alta, cautandu-si parca .. cel mai linistit drum cu putinta. Si zambeau toti, dar nu agresiv sau haotic.. ci pur si simplu a buna dispozitie...

Din cand in cand cate unul se mai uita la mine... iar eu aveam sentimentul ca sunt un intrus. Si fiecare om care se uita la mine zambea parca si mai mult.. incercand sa ma salute.. dar eu treceam mai departe parca grabit.

Nu am vazut nicio masina... si nu vedeam nimic gresit, nu era murdar, nu era nicicum... Tot mergand, simteam ca obosesc.. ca ma dor picioarele.. si pe cat de mult ma dureau picioarele pe-atat aveam impresia ca ma doare capul si ca nu ma mai pot concentra la nimic... Pentru ca ma uitam atent la oameni.. si la cladiri si la acel loc...

Nu stiu de ce, de la un moment dat mi s-a parut ca locul ma deranjeaza. Era totul in regula acolo.. aparent.. si asta ma deranja la culme... Am avut un moment de ratacire in care nu m-am mai uitat la nimic dupa care.. mi-am zis ca totusi merita sa contemplu mai bine totul.. asa ca m-am uitat din nou la oameni ... si la acele locuri...

Ciudat.. cladirile parca erau mai departate, si nu neaparat clare.. oamenii insa.. mergeau in continuare.. dar nu mai zambeau. decat atunci cand se uitau la mine .. Dar nu mai era neaparat un zambet de buna dispozitie ...

Nu mai eram cel care mergea cel mai grabit pe-acolo. Si ceilalti se grabeau.. multi mergand uitandu-se in jos... M-am gandit ca "mi-am stricat visul" si am regretat un pic acest lucru.. Dar pe de cealalta parte mi-am zis ca nu degeaba vad aceste lucruri asa ca vreau sa merg mai departe.

Si-am mers.

Cladirile disparusera .. Cred ca era o padure.. dar intunecata .. ceva mai departe de trotuarul pe care mergeam. ce mai ramasese din el ... Oameni erau in continuare.. dar mai putini .. Mergeau speriati la mare distanta unii de ceilalti. Din cand in cand cate unul se mai uita la mine. Imi zambea fad.. ca si cum m-ar cunoaste dar nu stie de unde sa ma ia. Se oprea langa mine.. dar trecea apoi mai departe. Nu mai stia ce vrea de la mine...

Mergand si mai departe.. deja ma gandeam daca e bine sa continuu.. daca nu e bine cumva sa ma trezesc.. parea o optiune tot mai agreabila.

Inainte de a ma trezi insa... am mai mers un pic... Era mult mai intunecat.. dar era lumina. Insa nu puteam sa-mi dau seama ce e de-o parte si de cealalta a drumului. Era ceva cenusiu .. un fel de ceata.. dar parca avea o forma. ciudat...

Pe langa mine nu mai treceau oameni ...
Erau un fel de umbre... Le simteam cand treceau pe langa mine.. si ma speria ca pareau ca se opresc langa mine .. pentru putin timp.


Am inceput sa fug. Nu mai stiam daca mai e ceva in dreapta sau in stanga... Si-am tot fugit.. pana cand mi-am dat seama ca nu mai exista drum. Nu mai vedeam nimic in jos.. si-n momentul in care am realizat acest lucru mi-am dat seama ca nu stiu sigur daca mai fug.

M-am trezit.

Am iesit sa ma plimb.

Citeşte restul însemnării.....

miercuri, 17 ianuarie 2007

whoresware


- ti-am zis ca trebuia sa ne grabim sa plecam, pentru ca intarziam. si nu vroiam sa intarzii.

- da, dar si eu ti-am zis ca ai mult de tras cu mine daca ma trezesti dupa 2 ore de somn. n-am dormit azinoapte .. si de-aia. de obicei.. poate sa se darame blocul ca eu tot nu ma trezesc.

- da, am vazut si eu....

- mhm...

- te-am pupat, te-am mangaiat, crezand ca asa te vei trezi.. dar tu dormeai dus.

- m-ai pupat??? cand? adica.. hmmm ...

- daaaaa! si te-am pupat acolo unde esti foarte sensibil [n.r: nimic porno, chill out!] insa degeaba...

- [gura cascata] pai.. si ? eu chiar nu am facut nimic? nu am reactionat in niciun fel????? [gura cascata in continuare]

- aaaa. ba daaa. cand te-am pupat pe partea dreapta, te-ai intins putin ca sa ti se dea bluza la o parte.. sa pot sa pup mai bine.

- [clipit din ochi]

- mhm ... si tu stateai intr-o parte.. si cand am inceput sa te pup mai mult.. si sa ma "joc"... te-ai intins pe spate .. si te-ai lungit.

- [din nou, gura cascata]

- si imi aduc aminte de revelion cand .. am venit langa tine si tu tot asa doar cu doua ore de somn .. si te-am pupat pe obraz.. si m-ai pupat si tu, tot fara sa stii ce faci.

- daaaa ... tind sa fac asta.

- cu oricine ?

- [think fast! think fast! think fast! god damn you, sleepy brain in me] nu! evident ca nu cu oricine! doar cu [ cele ] cea la care tin ... foarte mult.

- mhm... adica daca il luam de exemplu pe amicul tau.. Ionut.. si il bagam in pat langa tine si il punem sa-ti sufle usor in ureche... tu ce faci? nu il pupi?

- [gura cascata] ... CE????

- pai nu?

- pai nu! ... ai sa vezi.. daca esti destul de sadica.. facem proba o data sa vezi ca nu pe oricine iau in brate si nu pe oricine pup.. [dar evident nu cu un el, sadica fiinta]

- aha.. lasa, nu facem!

- [phew]

- bine...

- deci, lasa-ma sa recapitulez... dormeam, eram inconstient... ai venit sa ma pupi, si eu mi-am dat bluza la o parte ca sa pupi mai bine.. ai inceput sa te joci ... iar eu m-am intins ca sa fie pozitia cat mai buna si locul cat mai accesibil?

- DA!

- does this mean i`m a whore?

- aaaaa......

[...]


Citeşte restul însemnării.....

sâmbătă, 6 ianuarie 2007

Love is in the air... Is it?

'Escuze moa mon sher'... dar am sa-ti spun ceva... si-o sa te doara...

Iubeste-ma si taci!
Nici tu nu stii ce e iubirea, nici tu nu ai trecut de suferinta ei si esti cuprinsa de-amorteala momentelor placute pierdute-n minte ca amintiri fara raspuns.

Sunt multe zeci de ganduri, calauzindu-ti 'trecerea' pe care tu acum nici nu le concepi. Si vei ofta a fad si deznadejde de multe ori tragand de tine sa crezi ca tu iubesti pana-ntr-o zi cand fi-vei ajuns la capatul puterii de a crede... si-apoi... vei fi poate .. foarte-aproape de-a intelege .. ce-nseamna sa iubesti.

Si vei intelege altfel.. vei intelege fara sa mai simti placerea de a crede. Fara sa mai ai in tine virusul recunostintei. Nu-ti va pasa atunci ca nu poti sa gandesti .. Si-abia atunci vei fi un pic mai libera.. atat cat sa iubesti.

Vor trece alte ganduri .. mai putine poate... si-alte zeci de momente impleticite in taina ciudata a iubirii .. si undeva intre inceput si sfarsit .. vei realiza din nou ... ca nu stii ce-i iubirea... De tine va depinde de vei vrea sa stii sa aflii ce-i .. daca te vei lasa libera...

Libera de gandire... din nou "abia atunci" vei fi cu un pas mai aproape...

Dar pan-atunci .. iubeste-ma si taci .. caci altceva mai bun oricum n-ai de facut... Si de te voi infuria cu-aceste cuvinte... atunci nu ma mai iubi. Iubeste pe-altcineva ... si tine-o tot asa.. pana ce vei afla-ntr-o zi .. care-i pacatul cuvintelor "te iubesc".

Citeşte restul însemnării.....

marți, 2 ianuarie 2007

Povestiri de-nceput de an...




Kurt Vonnegut > "Leaganul pisicii"


.

" Noi, Bokononistii, credem ca lumea este organizata in echipe care indeplinesc Voia Domnului fara sa descopere vreodata ce fac. Bokonon da numele de karass unei astfel de echipe [...]. "

" Daca viata ta se intersecteaza cu viata altcuiva fara vreo explicatie logica, [...], atunci persoana aceea poate face parte din karass-ul tau. "

[n.r: using HTML on posting on Blogger... sucks big time.. for now]

Da, aceasta va fi o relatare legata de "karass". Sunt surprins cat de sugestiv poate fi un astfel de termen pentru ceea ce vrea sa zica Vonnegut in nebunia lui de lume... descrisa in "Leaganul pisicii", o carte pe care v-o recomand la fel cum si mie mi-a fost data spre lectura de catre cineva drag.

In trecutul indepartat.. aveam straniul obicei de a-mi ocupa cateva ore la inceputul anului cu "transferul de informatie" de pe o agenda veche pe una noua. Facea parte din ritualul meu. Si atata timp cat am fost confident pe ceea ce fac... se intampla ceva ciudat cand treceam contactele oamenilor pe care-i cunosteam. Adaugam lume noua sau omiteam cativa oameni. Treceam lume pe care n-o mai vazusem de ani de zile si la fel, scoteam lume pe care o vazusem poate cu cateva zile inainte. Partea ciudata se traduce in faptul ca aveam confidenta ca cei pe care ii trec in agenda desi nu am treaba cu ei .. imi vor fi de ajutor la un moment dat pe parcursul noului an.

Asa si era... chit ca era vorba de ceva minor... dupa ce se consuma momentul cu pricina puteam sa-mi dau seama daca acea persoana va mai fi sau nu in agenda de pe anul viitor.

Probabil ca nu se intelege mare lucru din ce-am zis [cu-atat mai bine] ...

Intalnirea cu persoanele la care fac referire era accidentala sau cel mult prin vointa lor [niciodata a mea]. Si... facand paralela .. la "karass-ul bokononian" al lui Vonnegut... am vrut doar sa relev ca poate poate .. desi autorul si-a cam batut joc de un concept, acest concept s-ar putea sa aiba de ce sa existe in lumea reala, eu, in nebunia mea.. avand acces nu se stie cum la un astfel de element care urma sa-mi defineasca intr-un fel sau altul viata in urmatorul an.

Nu stiu daca acum mai functioneaza aceasta chestie .. pentru ca nu ma mai intereseaza sa o fac.

Motivul pentru care scriu despre asa ceva ... vine oarecum din alta parte. De la petrecerea de Revelion. Care-ar fi fost sansele ca prietena gazdei, gazda fiind un coleg din liceu de la o alta clasa, care coleg a fost apoi coleg de facultate cu o colega de clasa din liceu si totodata cu un coleg din scoala generala cu mine, coleg prin care de altfel am ajus eu la aceasta petrecere intr-un mod chiar neasteptat creat de simplul fapt ca trebuia sa il ajut cu ceva... sa imi fie cunoscuta binishor chiar, fiind colega si prietena cu fosta mea prietena? Care-s sansele ca actuala mea prietena sa fi facut meditatii cu sotia profesorului cu care gazda a facut meditatii ... care-s sansele... etc etc etc...

Adica... zilele-astea am avut parte de un sentiment teribil de "Chiar in halul asta de mica e lumea?" ...

Si legat de Karassul lui Vonnegut... aveam eu sentimentul ca o voi revedea pe acea prietena a colegului ... etc

Twisted
.


Citeşte restul însemnării.....